Dreptul la opțiune al debitorului,

Daunele-interese in noul cod civil 16 Oct Drept civil Codul Civil reglementeaza drepturile creditorului, la art. In cazul in care, prin neexecutarea la timp, fara justificare sau culpabila a obligatiei, acestuia i se cauzeaza un prejudiciu, creditorul are dreptul la daune-interese.

Se observa, deci, ca raportul juridic dintre parti care izvoraste dintr-un contract este guvernat de principiul fortei obligatorii — pacta sunt servanda, principiu care implica si regula conformitatii executarii, precum si dreptul la remedii, in caz de neexecutare.

dreptul la opțiune al debitorului

Principiul mentionat, precum si categoriile de remedii la care are dreptul creditorul obligatiei neexecutate sunt reglementate de Codul Civil, Cartea a V-a, Titlul V, Capitolul II, art.

Initial, vom face o prezentare punctuala a remediilor pentru neexecutarea contractelor, astfel cum sunt reglementate de Codul Civil. Astfel, art.

Prin urmare, in cazul in care exista o neexecutare, de orice natura, in principiu, creditorul are dreptul la remedii. Reamintim ca aceste remedii sunt: executarea silita in natura, invocarea exceptiei de neexecutare, rezolutiunea, rezilierea si executarea prin echivalent. Astfel, aceasta conditie, cum am numit-o, este instituita prin art.

dreptul la opțiune al debitorului

In lipsa punerii in intarziere si in cazul in care debitorul nu este de drept in intarziere, conform art.

In schimb, indiferent de imputabilitatea, intinderea si gravitatea neexecutarii, creditorul poate solicita debitorului daune-interese.

dreptul la opțiune al debitorului

De asemenea, acordarea de daune-interese nu este conditionata de punerea in intarziere a debitorului, conform art. Astfel, Codul prevede dreptul creditorului la repararea integrala a prejudiciului suferit, acesta cuprinzand pierderea efectiv suferita damnum emergensdar si beneficiul nerealizat, de care acesta este lipsit lucrum cessans. Inclus in notiunea de reparare integrala este si prejudiciul nepatrimonial, atunci cand este dovedit.

dreptul la opțiune al debitorului

Pentru a putea cere daune-interese, conditiile sunt urmatoarele: sa existe o neexecutare a unei obligatii asumate de catre dreptul la opțiune al debitorului neexecutare totala, partiala, esentiala, secundara, etc. Daunele-interese sunt de doua feluri: compensatorii si moratorii.

Daunele-interese compensatorii sunt despagubiri în bani care se platesc creditorului pentru a repara prejudiciul ce i-a fost cauzat prin neexecutarea totala sau partiala ori executarea necorespunzatoare a obligatiilor de catre debitor. Daunele-interese moratorii sunt despagubirile în bani care reprezinta echivalentul prejudiciului provocat creditorului prin întârzierea executarii obligatiei de catre debitor.

In plus, Codul de Procedura Civila reglementeaza o institutie asemanatoare, anume aceea a penalitatilor pentru neexecutarea obligatiei stabilite prin titlul executoriu.

Daunele-interese compensatorii, intrucat înlocuiesc executarea în natura a obligatiilor contractuale, nu pot fi cumulate cu aceasta. Cu alte cuvinte, debitorul nu poate fi tinut, în acelasi timp, la plata de daune-interese compensatorii si la executarea în natura a prestatiilor la care s-a îndatorat prin contract. In cazul daunelor-interese compensatorii, creanta contractuala intiala este inlocuita cu o alta creanta, cea provenita din dreptul la despagubire, care are ca obiect chiar suma de bani ce reprezinta prejudiciul suferit de catre creditor.

Aceasta nu insemna ca a operat o transformare a creantei initiale, intrucat daunele reprezinta obiectul subsidiar al obligatiei principale, cu titlu de sanctiune. Daunele compensatorii pot avea forma penalitatilor prevazute pentru neexecutare ex.

dreptul la opțiune al debitorului

Cu dreptul la opțiune al debitorului la stabilirea intinderii daunelor-interese, trebuie mentionat faptul ca aceasta poate fi efectuata de catre instanta de judecata, de catre parti, prin acordul lor de vointe sau direct prin dreptul la opțiune al debitorului.

Stabilirea intinderii daunelor-interese de catre instantele de judecata trebuie efectuata cu respectarea principiului repararii integrale a prejudiciului damnum emergens si lucrum cessansfinalitatea fiind aceea de a repune partile in situatia anterioara.

De mentionat este faptul ca evaluarea prejudiciilor, in acest caz, va fi facuta in functie de momentul pronuntarii hotararii judecatoresti. Clauza penala, reglementata la art. In acest caz, creditorul va avea un drept de optiune intre solicitarea executarii silite in natura sau solicitarea activarii clauzei penale, astfel cum a fost agreata de parti. Acest drept de optiune nu se extinde insa si asupra persoanei debitorului, acesta nepunadu-se libera oferind despagubirea convenita art.

Solicitarea activarii clauzei penale poate fi efectuata de catre creditor fara sa fie necesara dovedirea vreunui prejudiciu. De asemenea, este considerata o clauza penala si stipualtia conform careia creditorul are dreptul de a retine sumele incasate pana la momentul neexecutarii si sa solicite rezolutiunea sau rezilierea contractului, atunci cand neexecutarea este din culpa debitorului.

Astfel cum am mentionat mai sus, daunele compensatorii, nu pot fi solicitate atunci cand se cere executarea in natura a obligatiei principale si nu pot fi cumulate nici cu aplicarea clauzei penale, cu o singura exceptie: atunci cand penalitatea a fost stipulata pentru neexecutarea la timp sau in locul stabilit a obligatiei principale.

In acest caz, vor putea fi solicitate penalitati pentru aceasta forma de neexecutare, daca creditorul nu renunta la acest drept sau daca nu accepta, fara rezerve, executarea obligatiei.

Cu dreptul la opțiune al debitorului cuvinte, in cazul in care clauza penala a fost instituita pentru neexecutare, ea nu poate fi cumulata cu daunele interese compensatorii, insa poate fi cumulata cu daunele interese moratorii, prevazute pentru intarzierea in executare. Insa, in cazul in care clauza penala a fost instituita pentru neexecutarea conforma la timpul si locul stabilit prin conventieaceasta se va putea cumula cu daunele interese compensatorii.

Clauza penala are un caracter accesoriu, dreptul la opțiune al debitorului fapt avand doua consecinte: pe de-o parte, conventia in care a fost stipulata aceasta clauza ramane valabil si daca se constata nevalabilitatea clauzei penale.

Daunele-interese in noul cod civil

Pe de alta parte, clauza penala urmeaza soarta conventiei principale. Astfel, nulitatea obligatiei principale atrage dupa sine si nulitatea clauzei penale, insa acest mecanism dreptul la opțiune al debitorului functioneaza la fel si in sens invers. Cu privire la posibilitatea modificarii cuantumului clauzei penale de catre instanta de judecata, Codul Civil stabileste, in cuprinsul art. Cu caracter de exceptie, instanta de judecata va putea reduce cuantumul clauzei penale numai atunci cand: a obligatia principala a fost executata in parte si aceasta executare profita creditorului; b cuantumul penaliztatii este vadit excesiv in raport cu prejudiciul ce putea fi prevazut de parti la data incheierii contractului.

Browser incompatibil

In acest caz insa, penalitatea redusa va trebui sa fie superioara obligatiei principale. Tot in cadrul executarii prin echivalent, legiuitorul a reglementat opțiuni binare recenzii noi clauza de arvuna [3]aceasta fiind de doua feluri: confirmatorie si penalizatoare.

Arvuna reprezinta, in esenta, o clauza contractuala, accesorie contractului principal, prin care una dintre parti preda celeilalte o suma de bani sau alte bunuri fungibile, fie cu titlu de confirmare a incheierii contractului principal, fie cu titlu de penalitate pentru eventuala sa dezicere de contract.

In cazul arvunii confirmatorii, anume aceea prin care se confirma incheierea si executare contractului, Codul Civil prevede ca, in cazul in care contractul se incheie, arvuna urmeaza a fi imputata asupra prestatiei datorate, ori restituita, in functie de intelegerea partilor. In caz de neexecutare din partea celui care a oferit arvuna, cealalta parte poate solicita rezolutiunea contractului, retinand arvuna primita.

In caz de neexecutare din partea celui care a primit arvuna, partea cealalta poate declarata rezolutiunea si poate cere restituirea dublului arvunii oferite. In cazul arvunii penalizatoare, stipulata in virtutea dreptului uneia sau al ambelor parti de a se dezice de contract, procedura este similara ca in cazul celei confirmatorii.

dreptul la opțiune al debitorului

Astfel, va pierde arvuna cel ce a oferit-o, in cazul in care se dezice de contract, iar cel ce a primit-o va fi obligat la restituirea dublului arvunii, in caz de dezicere. Cu toate acestea, Codul Civil prevede un drept de optiune al creditorului obligatiei neexecutate, anume acela de a opta pentru executare sau pentru rezolutiunea contractului si repararea prejudiciului potrivit dreptului comun. Astfel, posibilitatile sunt urmatoarele: partea prejudiciata poate invoca clauza de arvuna — in acest caz va retine arvuna sau va restitui dublul acesteia, in functie de pozitia contractuala si va pune capat contractului prin rezolutiune, ori poate invoca dreptul comun — in acest caz va avea la indemana toate remediile pentru neexecutare dreptul la opțiune al debitorului anterior.

In final, este de mentionat faptul ca, atunci cand contractul inceteaza din cauze ce nu atrag raspunderea vreuneia dintre parti, arvuna se restituie, partile fiind puse in situatia anterioara. Daunele-interese moratorii se pot cumula cu executarea în natura a obligatiei sau cu plata de daune-interese compensatorii, intrucat prin simpla intarziere in executare se produce un prejudiciu, indiferent dreptul la opțiune al debitorului ulterior se executa sau nu.

Aceasta categorie este reprezentata de dobanda penalizatoare si de penalitatile de intarziere. Intre notiunea de daune-interese si aceea de despagubiri nu exista nicio diferenta notabila.

Asevedeași